Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the responsive-lightbox domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/r109562cluj/blog.clujmedicalcenter.ro/wp-includes/functions.php on line 6114
ORL CLUJ - Aflati detalii despre sindromul de apnee in somn: simptome si optiunile de tratament. | ORL Cluj va ofera informatii esentiale despre sindromul de apnee in somn, incluzand cauzele, simptomele si optiunile de tratament disponibile.

ORL CLUJ – Aflati detalii despre sindromul de apnee in somn: simptome si optiunile de tratament.

ORL CLUJ – Aflati detalii despre sindromul de apnee in somn: simptome si optiunile de tratament.
Orl

Definitie:

Somnul se defineste ca o stare comportamentala fiziologica in care se produce o lipsa a starii de constienta caracterizata prin activitate a creierului sensibila la stimuli interni, asociata cu lipsa de reactie a organismului la mediul inconjurator. Ca urmare somnul este insotit de relaxare comportamentala si pozitie posturala de relaxare cu ochii inchisi.
Comunitatea medicala ORL Cluj a prezentat in timp un interes crescut pentru tulburarile de somn datorita implicarii tulburarilor respiratorii , acest concept a deschis drumul catre investigatii care au permis o buna intelegere a fenomenelor si implicit o crestere semnificativa a optiunilor terapeutice.

Clasificare:

Tulburările de somn sunt clasificate în literatura de specialitate în:

  • Insomnie
  • Tulburările respiratorii de somn
  • Hipersomnie
  • Parasomnie
  • Tulburările de ritm cicadian
  • Sindromnul picioarelor neliniștite ( restless legs syndrome)

Sindromul de apnee obstructiva de somn (SAOS)

Diagnostic si solutii oferite de specialistii ORL Cluj pentru afectiunile respiratorii:

Apneea in somn de tip obstructiv este considerata a fi una dintre afectiunile respiratorii cronice de somn cel mai frecvent intalnite. Aceasta cuprinde episoade de obstructie partiala/completa a orofaringelui in timpul somnului, determinand apnee, definita ca oprire a respiratiei mai mult de 10 secunde, motiv pentru care se asociaza cu riscul de moarte subita, ce poate apare la pacientii cu varste medii si mai ales la sexul masculin. Totodata se afla in direct legatura cu indicele de masa corporala iar cresterea acestuia duce la o agravare a obstructiei cailor aeriene superioare in timpul somnului.

Factorii de risc in SAOS:

Analiza detaliata de catre specialistii ORL Cluj:

  • Obezitatea – produce o ingustare a caii aeriene superioare, datorita tesutului adipos para si perifaringian, studiile aratand ca aproximativ 80% din pacientii cu SAOS sunt obezi;
  • Sexul – masculin este afectat intr-o proportie de 4% comparativ cu 2% in cazul femeilor;
  • Varsta – predominant apare intre 40-65 ani, prevalenta bolii creste odata cu cresterea varstei;
  • Comorbiditatile – precum hipertensiune arteriala,fumatul, diabetul zaharat, astmul-cercetarile au descoperit o asociere intre astm si riscul apnee obstructiva de somn;
  • Modificarile din sfera ORL – hipertrofia tesutului epifaringian, hipertrofia amigdaliana, macroglossia, ingrosarea peretelui faringian, inflamatii faringiene, etc
  • Modificarile cranio-faciale

Simptomele clinice ale sindromului de apnee obstructiva de somn

Acestea se pot grupa in doua categorii si anume:

  • cele observate de partener cum ar fi: sforaitul cu perioade de liniste respiratorie, care se acentueaza in pozitia de decubit dorsal;
  • cele observate de pacient cum ar fi: somnolenta, cu perioade de adormire neadecvata in timpul zilei, scaderea capacitatii de vigilenta, depresie, stari de sufocare, somn neodihnitor, stare de sete in cursul noptii, transpiratii nocturne, diureza nocturna;

Diagnosticul consta in examinarea clinica efectuata de medicii ORL Cluj, masurarea greutatii corporale, circumferinta gatului si abdominala, acestea fiind primele elemente clinice necesare pentru un diagnostic corect. Pacientul beneficiaza de o examinare a cailor aeriene superioare care  presupune o evaluare a cavitatii bucale, volumului limbii, a orofaringelui dar si a hipofaringelui, precum si evaluarea anomaliilor cranio-faciale.Stabilirea indexului de webbing si scorul Mallampati sunt esentiale in vederea evaluarii complete. Deasemnea polisomnografia cardio-respiratorie este metoda standard de diagnostic si include inregistrarea semnalelor de somn, efortul respirator, miscarile musculare, semnalele cardiovasculare in timpul somnului, efectuata in laboratoare de specialitate de catre personal calificat. Cu ajutorul acesteia pot fi diagnosticate tulburarile de somn in general dar in acelasi timp poate fi evaluata si rata unui tratament de succes.Severitatea apneii este clasificata de manualul Academiei Americane de Somn in baza indicelui de apnee-hipopnee (IAH) care cuprinde numarul de apnei si hipopnei ce apar in timpul somnului:

  1. apnee usoara- IAH =5-15 evenimente/h
  2. apnee moderata- IAH= 15-30 evenimente/h
  3. apnee severa-IAH>30 evenimente/h

Tratamentul poate fi:

  • Non-chirurgical si presupune tratamentul obezitatii acolo unde IMC depaseste 25,0; Acesta porneste de la schimbarea stilului de viata, prin terapie dietetica, nutritionala continuand cu terapie fizica si terapia comportamentala in raport cu alimentatia;
  • Utilizarea mastilor cu presiune pozitiva continua (CPAP), presiunea pozitiva ajustabila (APAP) si presiunea pozitiva pe doua nivele (Bi-level/BiPAP) – ea este indicata la toti pacientii cu tulburari respiratorii in somn; Terapia PAP se adapteaza individual in functie de valoarea indicelui de apnee-hipopnee;
  • Chirurgical – la pacientii la care metodele sus mentionate nu au rezultatele asteptate, indicatiile fiind:
  1. AHI>20 evenimente/ora
  2. Scaderea saturației sub 90%
  3. Presiune esofagiana mai mare de 10 cm H2O
  4. Aritmie și hipertensiune
  5. Eșecul tratamentului medical
  6. Obstrucția în anumite regiuni anatomice precum nas, palat sau baza de limba

Procedeele chirurgicale ce pot fi aplicate la pacientii cu tulburari respiratorii in somn trebuie sa tina cont de anumite rationamente si anume de a elimina sau minimaliza modificarile neurocognitive si fiziologice asociate cu SAOS care au ca rezultat fragmentarea somnului si hipoxemia.

Prioritatea interventiei chirurgicale trebuie discutata in prealabil cu pacientul, aceasta incluzand riscurile pentru pacient, beneficiile, rata de success. Numai dupa ce pacientul este complet lamurit asupra tuturor aspectelor, se va accede la efectuarea interventiei chirurgicale.

 

Nici un comentariu

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește cookie-uri pentru a vă oferi o experiență cât mai bună. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu folosirea acestora.
Detalii Am înțeles